Noul tratat modernizează Convenția de la Varșovia, adăugând activele criptografice în domeniul său de aplicare și extinzând atribuțiile unităților de informații financiare în ceea ce privește aceste active, subliniind importanța cooperării internaționale și reducând timpul de răspuns la solicitările de informații între țări.
UE se alătură celor 8 țări care au semnat Protocolul de la Varșovia privind criminalitatea în domeniul criptomonedelor
SCRIS DE
DISTRIBUIE
Puncte cheie
- UE și 8 țări au semnat un protocol la Convenția de la Varșovia pentru combaterea criminalității și a terorismului finanțate prin criptomonede.
- Acordul permite înghețarea imediată a activelor și extinde competențele unităților de informații financiare de a bloca tranzacțiile suspecte.
- Fondurile recuperate cu o valoare de peste 10.000 de euro vor fi împărțite între țările implicate, existând prevederi privind reutilizarea acestora în interes public.
UE semnează Protocolul adițional de modernizare privind criptomonedele la Convenția de la Varșovia
Uniunea Europeană și un grup de alte țări își consolidează cadrele de reglementare pentru a face față adoptării tot mai frecvente a activelor în criptomonede în scopuri ilicite și pentru finanțarea activităților teroriste.
Miercuri, UE și 8 țări aliate, printre care Georgia, Grecia, Ungaria, Luxemburg, Monaco, Muntenegru, San Marino și Regatul Unit, au fost primii semnatari ai Protocolului adițional la Convenția Consiliului Europei privind spălarea, urmărirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunilor și privind finanțarea terorismului, cunoscută sub denumirea de „Convenția de la Varșovia”.
„Banii proveniți din activități criminale susțin crima organizată. De asemenea, aceștia cumpără ceea ce nu ar trebui să fie niciodată de vânzare: democrațiile noastre. A le lua acești bani înseamnă securitate democratică. Niciun stat nu poate recupera singur activele provenite din activități infracționale dincolo de granițe. Cu acest protocol, niciunul nu va mai fi nevoit să o facă”, a declarat secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, subliniind cooperarea sporită care va rezulta din acest nou protocol.
Protocolul definește noi măsuri pentru recuperarea și gestionarea activelor criptografice implicate în acțiuni criminale sau ilicite, incluzând în domeniul său de aplicare activele virtuale și furnizorii de servicii de active virtuale (VASP).
De exemplu, acesta permite confiscarea urgentă a activelor virtuale fără notificare prealabilă atunci când există un risc legat de tranzacții, extinzând capacitățile de confiscare preventivă. De asemenea, îi îndeamnă pe semnatari să creeze o infrastructură specifică pentru confiscarea (Birouri de recuperare a activelor) și deținerea (Birouri de gestionare a activelor) activelor digitale implicate în activități ilicite.
Rolul unităților naționale de informații financiare (UIF) este, de asemenea, extins, oferindu-le posibilitatea de a suspenda tranzacțiile cu criptomonede dacă suspectează că acestea sunt legate de spălarea banilor.
Părțile afectate vor avea prioritate în recuperarea activelor confiscate în temeiul protocolului, iar sumele de peste 10 000 de euro vor fi distribuite în mod egal între țările implicate în operațiunile de recuperare. Protocolul îndeamnă, de asemenea, statele semnatare să ia măsuri legislative pentru a permite utilizarea activelor criptografice confiscate în „scopuri de reutilizare socială, în interes public sau pentru alte obiective specifice”.
Statele membre ale Consiliului Europei au adoptat aceste noi dispoziții în mai 2026, în contextul în care blocul urmărește să consolideze setul de instrumente fiscale și penale ale UE pentru a supune activele criptografice unei supravegheri eficiente.
Acest articol a fost tradus din limba engleză cu ajutorul inteligenței artificiale. Versiunea originală în limba engleză este sursa autoritară; traducerile automate pot conține inexactități, în special în terminologia juridică și de reglementare.
